Real music :D

Soundgarden-Black hole sun

 

Alice in Chains- Would

 

Pearl Jam- Jeremy

 

Back in black- AC/DC

 

Led Zeppelin- Stairway to heaven

Astept…

Astept.
Afara, ploaia acida pare sa dizolve pana si ultimele ispite. Picaturile se prabusesc asemenea unor ingeri alungati din Eden si… fulgera. Ma cuprinde o stare de contemplare vie. Sunetul solemn provocat de tunete mi se infiltreaza in sange si pulsul mi se accelereaza subit. Pupilele mi se contracta si urmaresc traiectoria electrica abandonata in urma ultimului fulger.
Tuna.
Deschid usa si vantul pare sa puna stapanire pe mine ordonandu-mi sa ma supun violentei.
Cedez…

Ploaia ma arde. Din ranile deschise se scurge metodic lichidul rosu.
Picura sange.
Fulgera.
Tuna…
Ce asteptam?

Superba melodia :) – “Nebun de Alb” de Emeric Imre

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna
De cand ma simt tot mai bogat de tine
Imi stau pe tample soarele si luna
Acum e cel mai rau si cel mai bine

Si uite n-are cine sa ne-ajute
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri cauta o cale

Refren x 2:
Si te iubesc cu mila si cu groaza
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru o vesnicie

Prin gari descreierate accidente
Marfare triste vin in miezul verii
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente
Ca sa te apropii si sa te sperii

Jur imprejur privelisti aberante
Copii fragili ducand parintii-n spate
Patrund cu sanii gri de os pe pante
Si albastrosi venind spre zari uscate

Refren:x2

Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii
In podul palmei daca iau nisipul
Simt un inel jucandu-se de-a mirii

Te-aud in batalii din vreme-n vreme
Ostasii garzii tale ti se-nchina
Iubita mea cu foarte mari probleme
Cu chip slavon si nume de reginaﮡ

Refren : x2

Speranta

Te intrebi adesea daca mai poti continua in acest fel. Daca mai poti pribegi fara rost in aceasta lume corupta, in care am ajuns sa ne vindem sufletul. Te intrebi daca meriti sa calci pe Pamantul care iti sustine greutatea, daca meriti sa respiri aerul subtiat. In acesta lupta, esti invins inca de cand esti conceput. Nu ai sanse, caci vei sfarsi intr-o groapa uda, plina de viermi care ti se vor strecura pana in miezul trupului. Iti vor sfarteca visele si-ti vor smulge dorintele aruncandu-le undeva unde sa nu le poti gasi. Vor distruge singura dovada a faptului ca ai existat vreodata. Incetul cu incetul, timpul te va uita. Si atunci sufletul va plange, lacrimi amare si transparente. Vei blestema ziua in care ai inceput sa existi, in care ai inceput sa gandesti. Vei cauta sfasitul, iti vei infige unghiile in pamantul amestecat cu sange si vei striga. Tipetele tale se vor incurca cu tipetele zguduitoare ale celorlalti formand un sunet constant si ascutit care va taia suprafata invizibila a aerului.
Dar, cu toate acestea, ramane speranta.
Nemuritoare.
Prezenta.
Incontestabila.

In cautarea mortii

Si iata-ma din nou, parcurgand acelasi drum prafuit. Timpul a erodat stancile, a secat marile, a stins vieti omenesti si totusi, pe mine pare sa ma fi ocolit. Sunt un proscris. Am fost abandonat de tot ceea ce este omenesc si firesc.

Pentru ce?

Pentru eternitate.

Pentru a putea fii singurul martor al trecerii epocilor.

Mi-am pierdut sufletul. De fapt, mi-a fost luat.

Si iata-ma ajuns la rascruce. O voi lua spre aceeasi carare pustie. Figura mea solitara se va amesteca cu intunericul dezolant.

Vreau sa fiu uman din nou.

Vreau sa gust viata.

Vreau sa simt vantul .

Vreau… sa cad in somnul vesnic.

Nu mai pot bantui eternitatea. Nu mai vreau…

 

Eros si Psyche

“Fiul meu” spuse Afrodita uitandu-se la tanarul care parea sa doarma pe un nor.”Crezi ca exista o faptura mai minunata decat mine?” Eros deschise ochii si o privi curios.
“Te-ai nascut din spuma marii cu cea mai teribila putere cunoscuta vreodata. Destinul fiecarui muritor nu depinde de Hades, draga mea,ci de tine.”Spunand acestea, inchise ochii si instantaneu, figura angelica si pura a Psycheei ii veni in minte.
“Vreau s-o distrugi, Eros!”
Deschise ochii si pentru prima data o vazu pe ea, Afrodita, spumegand de furie, ochii ei altadata calmi ca briza oceanica erau invadati de fulgere iar dintii ei rupeau suprafata fragile a buzelor catifelate.”Indreapta-ti sagile impregnate de venin spre inima ei!” El o asculta si se cobora pe pamant, acolo unde ea, dansa asemenea unei nimfe in ritmul sacadat al vantului. O privi cateva clipe si I se paru mai gratioasa, mai minunata decat orice stea care clipea frenetic in spatiul infinit. “Ar trebui aruncata pe cer, pentru ca frumusetea ei sa nu paleasca.” Azvarli sageata otravita in iarba cruda si se cobora la ea.
“Psyche”spuse Eros, vocea lui amestecandu-se in atmosfera. “Sa fugim impreuna!”
Ea, se intoarse spre el si ii zambi.
“Eros, incerci sa-mi otravesti mintea?”
El o privi contrariat.
“Niciodata, insa nadajduiesc ca inima iti este otravita”
El inchise ochii. Un val de parfum il izbi si simti cum trupul ei firav se lipeste de el. Inimile lor bateau la unison. Isi apropie buzele dulci de urechile lui si sopti:
“Da Eros… hai sa fugim.”

Intalnire in biserica parasita…

Pasii mei rasuna pe marmura rece, ecoul lor unduindu-se pana in cavourile subterane. Vitraliile multicolore isi imprastie culorile pe icoanele placide iar intr-un colt, o singura lumanare mistuie aerul cu limbile ei violente. Ma apropii de ea si o sting. Pana la urma, razele lunii imi sunt de ajuns. Aerul se incarca cu un miros gretos de carne arsa, insa nu ma deranjeaza prea tare. Ma asez in primele banci putrezite care gem din cauza greutatii. In fata mea, luminata de acesta data de insusi Selena, se afla Ea. Aureola ii incadreaza figura serafica. Ochii ei sfinti imi urmaresc fiecare miscare, fiecare gest ,fiecare gand, insa gura ei e latita intr-un ranjet sinistru. Ma intreb, oare la ce se gandeste in acel moment? Un sunet strain vibreaza din spatele meu. Simt respiratia cuiva risipindu-se in aerul neglijabil.

“Ce cauti aici Lucifer?” ma intreaba o voce aspra si profunda. Simt cum fiecare fibra din corp zvacneste salbatic. Ochii mei raman pironiti spre fecioara.

“Nu stiu” ii raspund sincer pentru prima data in viata. Ii simt privirea atintita spre mine . Picaturi incolore incep sa evadeze din piele si inchid ochii.

“Esti gata sa mi te predai, fiule risipitor?”

Sunt tentat sa raspund, dar tac.

“M-ai azvarlit in infernul Universal!” ii raspund cu repros.

“Ai devenit lacom.”

Tac.

“Spune-mi, ingerul meu cazut… iti place sa conduci o lume nenorocita si predestinata mortii absolute?”

Ma ridic incet astfel incat moleculele care ma inconjoara par netulburate. De data aceasta, nu voi mai pastra linistea. Ma intorc spre El si ii zic sarcastic:

“Iarta-ma Parinte, caci am pacatuit!”

Plec.