Intalnire in biserica parasita…

Pasii mei rasuna pe marmura rece, ecoul lor unduindu-se pana in cavourile subterane. Vitraliile multicolore isi imprastie culorile pe icoanele placide iar intr-un colt, o singura lumanare mistuie aerul cu limbile ei violente. Ma apropii de ea si o sting. Pana la urma, razele lunii imi sunt de ajuns. Aerul se incarca cu un miros gretos de carne arsa, insa nu ma deranjeaza prea tare. Ma asez in primele banci putrezite care gem din cauza greutatii. In fata mea, luminata de acesta data de insusi Selena, se afla Ea. Aureola ii incadreaza figura serafica. Ochii ei sfinti imi urmaresc fiecare miscare, fiecare gest ,fiecare gand, insa gura ei e latita intr-un ranjet sinistru. Ma intreb, oare la ce se gandeste in acel moment? Un sunet strain vibreaza din spatele meu. Simt respiratia cuiva risipindu-se in aerul neglijabil.

“Ce cauti aici Lucifer?” ma intreaba o voce aspra si profunda. Simt cum fiecare fibra din corp zvacneste salbatic. Ochii mei raman pironiti spre fecioara.

“Nu stiu” ii raspund sincer pentru prima data in viata. Ii simt privirea atintita spre mine . Picaturi incolore incep sa evadeze din piele si inchid ochii.

“Esti gata sa mi te predai, fiule risipitor?”

Sunt tentat sa raspund, dar tac.

“M-ai azvarlit in infernul Universal!” ii raspund cu repros.

“Ai devenit lacom.”

Tac.

“Spune-mi, ingerul meu cazut… iti place sa conduci o lume nenorocita si predestinata mortii absolute?”

Ma ridic incet astfel incat moleculele care ma inconjoara par netulburate. De data aceasta, nu voi mai pastra linistea. Ma intorc spre El si ii zic sarcastic:

“Iarta-ma Parinte, caci am pacatuit!”

Plec.